thinkiknow

Archive for the category “Despre copii”

Spațiul … ultima frontieră

Una dintre pasiunile mezinului familiei este astronomia. Când încă nu știa să citească, răsfoia fascinat reviste despre univers. În loc de poveștile  clasice de noapte bună, îmi cerea să-i citesc în fiecare seară povești despre începutul universului, locul planetei noastre în spațiu, despre imensele galaxii și misterioasele găuri negre. La rândul lui și el povestea, oricui era dispus (sau nu) să îl asculte despre faptul că universul a început cu un Big Bang, că fiecare galaxie este  un „oraș” în care trăiesc planetele și stelele în bună înțelegere cu celelalte corpuri cerești, că nebuloasele sunt de fapt  „maternitățile” unde se nasc stelele.
În prezent este foarte interesat de călătoriile în spațiu. Prin urmare am primit cu mare bucurie vestea că au fost finalizate lucrările de modernizare ale Observatorului Astronomic „Victor Anestin” din Bacău. Pe 31 mai a avut loc „inaugurarea” pentru presă, iar pe 1 Iunie copiii au putut vizita gratuit  Observatorul.

DSC03841

Punctul principal de atracție l-a constituit Planetariul, o sala multimedia dotată cu tehnologie digitală de proiecție. Aici am urmărit un spectacol numit „Două bucățele de sticlă”- povestea telescopului.
Am putut viziona două expoziții interesante: expoziția permanentă „De la Pământ la stele” gândită ca o călătorie în spaţiu și expoziția temporară „Astropoezie”.

La finalul vizitie am urcat pe terasa clădirii, dotată cu două binocluri, care oferă o largă panoramă asupra orașului.

Ne-am propus să revenim în curând pentru a viziona filme documentare în spatiul de proiectie 3D și noi spectacole digitale la Planetariu.
Răzvan a fost interesat de posibilitatea de a participa la observații astronomice cu ajutorul telescopului performant și la activitatile astroclubului “Matei Alexescu”.

P.S.
Premiul I acordat de Răzvan, la concursul de desene realizate de copii, merge la …..

DSC03846

Biserica din Borzești

În primăvara anului trecut, împreună cu copiii clasei a III-a am plecat într-o scurtă excursie. Ziua caldă și însorită, veselia copiilor, au făcut ca atosmfera din autocar să fie una excelentă.
Prima oprire, în satul Borzești, din județul Bacău. Trebuie menționat faptul că în prezent localitatea Borzești este un cartier al municipiului Onești.
Obiectivul principal al vizitei a fost biserica din localitate. Biserica cu o vechime de peste 500 de ani, poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită de către domnitorul Ștefan Cel Mare și fiul acestuia Alexandru, între 9 iulie 1493 si 12 octombrie 1494.

DSC01630

DSC01600

Biserica este construită în stil moldovenesc, din piatră de râu, cu o formă dreptunghiulară și fără turlă. Ornamentele bisericii sunt sobre și autentice.DSC01598

DSC01603

Legendele spun că ușa scundă dintre naos și pronaos a fost construită după înălțimea domnitorului, cu tot cu coroană pe cap. Catapeteasma turnată din piatră, păstreză pictura originală.
DSC01597

DSC01595

Ghidul execursiei, domnul profesor de istorie, le-a povestit copiilor despre legendele locului. Copiii ascultau în liniște, povestea spusă în graiul dulce moldovenesc.
Se spune ca domnitorul Ștefan Cel Mare s-a născut în acest loc și că o parte din anii copilăriei și i-a petrecut pe Valea Trotușului. Pe vremurile acelea tătarii erau spaima Moldovei. Atacau prin surprindere satele, distrugând și jefuind tot cele le ieșea în cale, după care se retrăgeau fulgerător.
Când era doar un băiețandru, Ștefăniță viitorul domn al Moldovei, se juca împreună cu copiii răzeșilor de-a moldovenii și tătarii. Jocul se petrecea de obicei, în jurul unui stejar falnic, cu o trunchi gros cât să îl cuprindă patru voinici cu brațele. Ștefănuț conducea ceata de moldoveni și prietenul său Mitruț conducea ostea tătărească. Într-o frumoasă zi de primăvară, lupta dintre cele două cete a durat mai bine de oră. Moldovenii conduși de Ștefănuț au învins și l-au capturat pe hanul tătarilor. După o judecată dreaptă l-au „osândit” pe han la spânzurătoare, pentru fărădelegile sale. L-au urcat veseli, pe Mitruț, în coroana stejarului. Dar chiar în acel moment tătarii au năvălit în sat și Mitruț a căzut din stejar, ucis de săgeata hanului. Ștefănită a jurat că va răzbuna moartea lui Mitruț. Așa s-a și întâmplat, ajuns domnitor al Moldovei, Ștefan Cel Mare a biruit ostea tătarilor și l-a spânzurat pe han, de ramurile stejarului în care fusese răpus Mitruț.

Acum în fața bisericii se află o clopotniță construită din lemn de stejar, în stil maramureșean, acoperită cu șindrilă, care adăpostește un trunchi de stejar, în mod simbolic.

DSC01587 (1)

În incinta bisericii funcționează de peste 10 ani „Muzeul de cultură și arta religioasă”, amplasat în clădirea vechii școli din sat, construită în anul 1838. Aici sunt expuse obiecte de cult religios de la biserici din judetul Bacau și carte religioasă veche.
DSC01620

DSC01616

DSC01618

DSC01622

DSC01614

DSC01609

La sfârșitul vizitei, copiii au fost încântați de cele aflate și văzute aici. Pe un câmp din apropierea bisericii, s-au jucat și ei de-a moldovenii și tătarii. Bătălia a fost crâncenă iar ceata de tătari s-a lăsat cu greu convinsă să respecte adevărul istoric.

„Excursiile ne învata mai mult decât zece biblioteci la un loc”.
J. J. Rousseau

Despre Muzy și îngrijirea iepurilor de casă

Pentru că în familia noastră a apărut pe neașteptate un nou membru, mai precis iepurica Muzy, a trebuit să mă documentez urgent despre îngrijirea iepurașilor de casă. Informațiile le-am cules de pe internet, de la crescători de iepuri și de la medici veterinari. A durat câteva zile, așa că m-am gîndit să sintetizez în câteva articole informațiile esențiale. Zis și făcut :).

Dacă v-ați hotărât să cumpărați un iepuraș de casă, trebuie să aveți în vedere cel puțin următoarele două aspecte:
– cumpărați urechiatul de la un crescător recunoscut, astfel încât să aveți garanția că iepurașul este sănătos și cu toate vaccinurile la zi ;
– faceți o vizită la un medic veterinar specializat în iepurași; dacă totuși nu considerați necesară vizita la medic este recomandabil să identificați din timp un medic veterinar la care să puteți apela de câte ori aveți nevoie de informații cu privire la îngrijirea animăluțului.

Urmatorul pas este achiziționarea unei cuști din magazinele specializate. Pentru un iepuraș de mărime medie este recomandată o cușcă de 100 cm lungime și 50 cm lățime. Nu trebuie neglijată nici înălțimea cuștii, care trebuie să fie suficientă pentru a permite iepurașului să stea in picioare ( este poziția în care se „spală” ).
Cușca trebuie dotată cu câteva accesorii obligatorii, respectiv:
– două boluri pentru hrană din ceramică sau inox (unul pentru legume, unul prentru mâncare specială pentru iepuri);
– suport pentru fân – mai pratic mi se pare suportul din plastic sau inox care se poate atașa de grilajul cuștii;
– adăpătoare din sticlă sau plastic care se prinde de grilajul cuștii sau un bol de ceramică mai stabil pe care animăluțul să nu-l poată răsturna;
– lădiță pentru nevoile fiziologice – poate fi una specială achiziționată din petshop-uri sau poate fi o tăviță de plastic pe care o puteți cumpăra la un preț mai accesibil din magazinele care comercializează mase plastice.
Dacă vreți să vă răsfățați micuțul prieten, puteți să-i achiziționați diverse jucării de ronțăit, o căsuță din lemn sau din iarbă și multe altele.

Pentru că Muzy este un iepuraș pitic din rasa Cap de leu, am achiziționat o cușcă de dimensiuni medii, repectiv 70 cm lungime și 45 cm lățime. Accesoriile sunt deocamdată doar cele strict necesare.

poza cusca editata

Iepurica noastră pare să se simtă perfect in căsuța ei, acesta fiind și locul ei preferat pentru odihnă.

Muzy cusca doi

Joaca puștiului meu cu animăluțul lui de companie preuspune de cele mai multe ori multă mișcare (alergare, salturi pe și de pe canapele, tumbe și alte sărituri). După ce obosește, Muzy se retrage demnă în „căsuța” ei unde își reface forțele pentru următoarea repriză.

muzy cusca

Trage și un pui mic de somn….. iepuresc :).

Muzy odihnita

După somn, Muzy trage delicat cu dinții de grilajul cuștii, anunțându-ne că dorește sa iasă din cușcă pentru o nouă rundă de năzdrăvănii.

muzy la gard

Domnișoara Muzy

Vă invit să faceți cunoștință cu domnișoara Muzy, cel mai nou si alintat membru al familie.
Nu este o fetiță oarecare, ea este un iepuraș din rasa Cap de leu. La prima vedere pare un ghemotoc de blană pufoasă din care răsar doi ochișori veseli, negri ca abanosul. Blănița are culoarea albă cu pete cafenii, iar urechiușele seamănă cu o fundiță delicată din catifea.

Este exact așa cum o descrie puștiul meu „adorabilăăăăă”.
20141201_15092520141210_092758

Ați ghicit cu siguranță cine este fericitul stăpân al micului ghem de blană. Botezul tot el i l-a făcut (de unde numele Muzy….numai el știe).
Imediat ce fiul meu se întoarce de la școala, Muzy îl însoțeste peste tot (cu sau fără voia ei). Formează o echipă veselă și foarte jucăușă. Mănâncă și fac lecțiile împreună. Deocamdată desenele animate nu par să o intereseze, spre dezamăgirea lui :).
Muzy îi suportă toate năzdrăvăniile (ba chiar îi linge mâinile recunoscătoare) iar puștiul a învățat ce anume și când să îi ofere de mâncare și cam tot ce este necesar pentru îngrijirea ei.

Multă vreme am fost reticentă la idea de avea un animăluț de companie în casă, din diverse motive ( igienă, risc de îmbolnăvire, lipsa timpului etc. )
La rugămințile fiului meu, am cedat în cele din urmă. Un argument hotărâtor a fost și faptul că un animal de companie are o influență favorabilă asupra dezvoltării copilului. Îl responsabilizează, îl învață sa fie mai tolerant cu cei din jurul lui, îi oferă încredere în sine și mai ales îl va determina să abordeze cu mai multă seriozitate și răspundere sarcinile pe care le primește.
De ce tocmai un iepuraș ? Pentru că este cel mai potrivit animal de companie pentru copii sensibili, care simt nevoia permanenta de a oferi și primi afecțiune. Exact temperamentul puștiului meu.

Concluzia este că acum avem un puști fericit și una bucată animăluț-prieten răsfățat.
20141208_132741

Despre jocuri și jucării

Sunt mândra mămică a doi băieți, prin urmare sunt și „expertă”  in ale jucăriilor.

Mezinul familiei Răzvan, are frumoasa vârstă de 10 ani si 8 luni.  Zilele trecute am  încercat să-i ordonez jucăriile și am constat cu surprindere că sunt multe, de fapt atât de multe încât, cred că pot deschide un mic magazin de jucării.  Cum s-a ajuns aici ?  Simplu.

Totul a început cu câteva jucării de pluș, apoi lucrurile s-au  complicat. Treptat au început să apară în casa noastră,  escadrile de avioane, elicoptere si alte aparate zburătoare, gormiți, bakugani fără de număr, jocuri Lego cu utilaje de construcții, mașini de pompieri, mașini de poliție ….  și o armată de roboți invincibili. Am analizat problema și am găsit  imediat „vinovații”, respectiv noi părinții,  împreună cu bunicii, nașii, mătușile și unchii din dotare  (lista mai poate continua).

Începând de la vârsta de 8 ani locul jucăriilor a fost luat treptat de jocurile electronice de pe  P.C., tabletă și consola Nintedo 3 DS. Jocurile electronice au fost la inceput, jocuri cu avioane de război, jocuri cu bakugani si personaje Lego. Ar fi fost capabil la vremea aia să joace și jocuri cu bebeluși precum cele de aici http://www.xjocuri.com/jocuri-cu-bebelusi.html, numai jocuri pe calculator să fie. A urmat jocul Minecraft. Fiul meu era în stare să povestească non-stop despre personaje și aventuri, despre smaralde, târnăcoape sau liane.

Cu multă răbdare însă, am reușit să evităm dependența de jocurile electronice. Oricum programul școlar este atât de încărcat, încât numai la sfârșit de săptămână are timp pentru acestea.

Lista pentru moș Crăciun cuprinde  jocuri pentru consola Nintedo 3 DS, și atât ( văd și un mic avantaj, acestea nu ocupă spațiu și nu trebuie șterse de praf 🙂 ).  Sunt sigură însă că moșul  îi va aduce și câteva cărți interesante.

Animalul meu preferat

Răzvan este mezinul familiei. În luna aprilie anul acesta, va împlini o vârstă rotundă, mai precis 10 anișori. Este un puști plin de viață, sociabil, cu o imaginație debordantă.
Pasiunile lui sunt jucăriile LEGO și jocurile electronice. Sporturile preferate sunt handbalul, înotul și scufundările pe care le exersează deocamdată în cada de baie.
Animalul preferat al fiului meu este crocodilul. Ciudată alegere, nu-i asa ?
Explicația este relativ simplă. Băiatul meu este fan dinozuari, iar crocodilul, un adevărat monstru preistoric, este unul din ultimii urmași ai Arhozaurienilor.
La 4 ani, Răzvan era un deja un adevărat cunoscător al speciilor de dinozauri, care au trăit acum câteva sute de milioane de ani pe Terra, în apă, pe pământ sau în aer. Poveștile pe care le spunea despre brachiosaurus, ceratosaurus, stegosaurus, diplodocus, archaeopteryx, oviraptori, peterodactili (nume pe care îmi este mai ușor să le scriu decât să le pronunț) ….. și mai ales despre regele dinozaurilor Tyrannosaurus Rex, erau interminabile. La întrebarea „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” răspunsul era invariabil „Paleontolog !”
Vara trecută i-am făcut o surpriză lui Răzvan. L-am dus in vizită la un parc al crocodililor – Croco Park -.

poze doi 553

Am văzut, de la o distanța de câțiva metri, câteva sute de crocodili, de la cei micuți de câteva luni de zile, pâna la veteranul parcului, un crocodil în vârstă de 95 de ani, alintat de personal cu numele de Big Daddy (și era intradevăr mare).
Bineînțeles că Big Daddy a fost preferatul lui Răzvan. L-am „admirat” împreună minute întregi, in timp ce iși încălzea la soare, trupul acoperit de solzi de culoare verzuie.

poze doi 538

Pe parcusul vizitei am vizionat în săli special amenajate filme documetare interesante despre viața crocodililor.
Turul parcului a avut ca punct culminant, ora mesei crocodililor. Săriturile neașteptat de rapide pe care le făceau crocodilii pentru a apuca dintr-o singură mișcare hrana aruncată de personalul grădinii, au fost spectaculoase.

poze doi 552

Răzvan a privit crocodilii, plin de curiozitate și cu un zâmbet larg pe față. Singura dezamăgire, a fost faptul ca că nu am putut să aducem acasă un pui de crocodil, pe post de animal de companie.

poze doi 530

In top 3 al animalelor preferate, după crocodili, pe locul doi se află la egalitate delfinul si balena albastră. Răzvan a văzut minunații delfini atât în captivitate cît si în libertate. Însă cu balena albastră este ceva mai complicat. Dar cine știe ce ne oferă viitorul !

O zi cu fiul meu

În sfârșit a venit ziua mult așteptată de fiul meu, Răzvan. Duminica în care vom merge împreună să vedem filmul de desene animate „Marea aventura Lego”.

Ajungem la cinema și avem prima surpriză, aglomerație maximă la toate casele de bilete. Ne așezăm răbdători la rând și după vreo 15 minute ne îndreptăm victorioși spre sala de cinema.

Începutul filmului mi s-a  părut relativ amuzant. Personajul principal, Emmet, este  un tip obişnuit să urmeaze cu stricteţe   regulile, care sunt de fapt o listă lungă de instrucțiuni precise după care își organizează fiecare zi (aici mă cam regăsesc și eu). Din momentul in care se trezește, Emmet ca un roboțel, bifează toate acțiunile din lista de care nu de desparte nici o clipă. Sare din pat plin de entuziasm, salută casa, deschide geamul si salută orașul care zumzăie plin de viată, privește la TV emisiunea preferată. Dragă unde îmi sunt … năăăăădragiiii!!!! (hohotele  de răs ale puștilor din sală au fost molipsitoare), pleacă la serviciu, respectănd binențeles cu strictețe regulile de circulație.

Toată acțiunea se desfașoară într-un ritm alert, având pe fundal o melodie antrenantă cu refrenul Totul este supeeeer !!!!! Replicile amuzante de inspirație autohtonă, precum ciocoflenderilor, v-am ciuruit, au amuzat in special părinții.

In partea  a doua, Emmet ajunge la un moment dat în centrul atenţiei după ce primeşte, din greşeală, titlurile de “persoană extraordinară” şi “salvatorul planetei” (el fiind un tip cel mult mediocru). Astfel ajunge în compania unor străini curajoşi alături de care porneşte într-o călătorie epică pentru a opri distrugerea omenirii (deși el nu era de loc pregătit pentru asta).

Personajele  au început să se succeadă cu repeziciune. Pe langă cele clasice din jocurile Lego (foarte multe și ele), au apărut constructorii, Wonder Woman, Lanterna verde, Spiderman, lord Bussines, vrăjitori, fantome ……. Nu mai ințelegeam nimic si așa am rămas până la finele filmului.

Răzvan insă, era conectat la tot ce se întâmplă, identificând plin de entuziasm fiecare nou personaj. Dar până și el, la apariția lui Shaquille O’Neal și al lui Abraham Lincoln, a exclamat cu voce tare „Asta-i prea de tot!”.

Tot el a tras si concluzia de final – regulile nu sunt întotdeauna bune, imaginația si spontaneitatea te ajută să realizezi lucruri pe care nici tu știi că ești in stare să le faci.

Eu am rămas cu referenul Totul este super !!!! și mai ales  cu amintirea unei zile  minunate  petrecute cu fiul meu.

Post Navigation